În martie au apărut semne de revenire în mai multe puncte, însă tabloul rămâne neuniform: importurile din unele zone ale Asiei au fost mai solide, vracul lichid a crescut, dar exporturile europene au slăbit, traficul de oțel s-a redus, iar programele navelor au fost afectate de perturbări.
| Port / operator | Total manipulări T1 2026 | Schimbare față de anul trecut | Containere |
| HHLA (terminalele grupului) | 1,462 milioane TEU | -5,3% | Terminale HHLA din Hamburg: -6,6% la 1,374 milioane TEU |
| Portul Hamburg | 27,8 milioane de tone | -2,0% | 2,0 milioane TEU, -1,6% |
| Rotterdam | 103,0 milioane de tone | -0,7% | TEU: +0,3%; tonaj containerizat: -3,2% |
| Antwerp-Bruges | 65,5 milioane de tone | -3,2% | TEU: -2,6%; tonaj containerizat: -5,5% |
Ianuarie dificil, urmat de o revenire parțială
Ninsorile, gheața și furtunile au afectat constant operațiunile din trimestru. La Hamburg, vremea din ianuarie a îngreunat manipularea mărfurilor pe coasta Mării Nordului, chiar dacă accesul nautic spre port a rămas deschis. O evoluție mai bună în februarie și martie a redus, în mare parte, minusul acumulat la începutul anului.
La HHLA, iarna a limitat activitatea din terminale și a creat dificultăți și pe segmentul feroviar: curse anulate sau întârziate din cauza macazurilor înghețate, a închiderilor de linii și a altor blocaje. La nivel de grup, manipularea containerelor a scăzut cu 5,3%, la 1,462 milioane TEU. Segmentul intermodal a coborât cu 1,5%, la 489.000 TEU: transportul rutier a fost mai mic cu 4,5% (65.000 TEU), iar cel feroviar cu 1,1% (424.000 TEU).
Și Antwerp-Bruges a traversat o succesiune similară de perturbări, amplificată de furtunile puternice din Golful Biscaya până la mijlocul lunii februarie și de o grevă de patru zile legată de reforma pensiilor. Portul estimează că aceste evenimente au costat aproximativ 100.000 TEU, după ce unele nave au fost deviate, iar o parte dintre escalele programate nu au putut fi operate complet. Din a doua jumătate a lunii februarie, iar mai ales în martie, volumele au început să se refacă.
Fluxuri comerciale care nu evoluează în aceeași direcție
La Hamburg, dinamica pe rute arată schimbări vizibile în cerere: volumele cu Malaysia au urcat cu 54,5%, cele cu India cu 14,8%, iar Singapore a crescut cu 5,2%. În schimb, relația cu China a scăzut cu 3,0%, iar volumele cu SUA s-au redus cu 24,5%. Marfa generală convențională a coborât cu 9,7%, în principal pe fondul exporturilor mai mici de produse din oțel.
HHLA a indicat, la terminalele sale din Hamburg, o slăbire a traficului atât către America de Nord, cât și către Extremul Orient (în special China). Volumele feeder din Scandinavia, Lituania și Regatul Unit au scăzut, în timp ce mărfurile din Germania și Polonia au crescut. Un plus a venit din terminalele internaționale ale grupului: aici, manipularea a urcat cu 21,5%, la 88.000 TEU, susținută de HHLA PLT Italy și Container Terminal Odessa.
La Antwerp-Bruges, portul a pus declinul pe seama exporturilor mai slabe din Europa Occidentală și a reducerii livrărilor de oțel către SUA, Mexic și Canada. Scăderea la marfa generală convențională a fost asociată atât cu exporturile mai mici de oțel, cât și cu intrarea în vigoare a mecanismului UE de ajustare la frontieră a carbonului, de la 1 ianuarie 2026. O excepție a fost traficul Ro-Ro, care a crescut datorită volumelor mai mari de vehicule noi și de utilaje grele și agabaritice.
Rotterdam: vracul lichid compensează slăbiciunea mărfurilor industriale
Dintre cele patru, Rotterdam a avut cea mai stabilă evoluție la nivel de tonaj total. Manipulările au scăzut cu doar 0,7%, la 103,0 milioane de tone. Vracul lichid a urcat cu 2,2%, impulsionat de un plus de 10,3% la produsele petroliere și de o creștere de 1,7% la LNG. Țițeiul a ajuns la 25,2 milioane de tone, în urcare cu 1,7%.
La containere, portul a raportat un avans de 0,3% în TEU, însă tonajul containerizat a coborât cu 3,2%, pe fondul creșterii cu 14% a exporturilor de containere goale către Asia. Rotterdam a mai precizat că actualizarea sistemului operațional al unui terminal important a ținut volumele sub așteptări. În același timp, volumele de containere către interior (inland) au urcat cu 11%, susținute de escale mai mari și de servicii extinse din Asia și America de Nord.
Perturbarea din Strâmtoarea Hormuz nu a influențat semnificativ cifrele din primul trimestru, însă portul se așteaptă la un impact mai vizibil în trimestrul al doilea. Rotterdam a menționat că cinci tancuri care inițial se îndreptau spre port și-au schimbat ruta către Asia, pe fondul creșterii prețurilor la produsele petroliere în acea regiune. Portul își asigură 10% din volumul de țiței și 14% din volumul de produse petroliere din țările din Golful Persic.
Și Antwerp-Bruges anticipează că efectul principal, cel puțin la început, va fi mai degrabă indirect: costuri mai mari la energie, combustibil marin și transport, precum și o presiune suplimentară asupra competitivității industriei europene.
