Actualizare 25.02:
Autoritățile vamale poloneze au confirmat că granițele țării cu Ucraina rămân deschise. Controalele pentru traficul de mărfuri către Polonia funcționează în regim normal. Cu toate acestea, autoritățile poloneze acordă în prezent prioritate transportului de pasageri, astfel încât șoferii de camioane se pot aștepta la întârzieri.
Moldova/Ucraina: Toate punctele de trecere a frontierei dintre Moldova și Ucraina sunt în prezent deschise; cu toate acestea, punctul de trecere a frontierei Kuchurgan dintre Ucraina și Transnistria este închis.
Într-o declarație publica făcută miercuri seară, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat ”lansarea unei operațiuni speciale în Ucraina”, anunț care marchează oficial începutul războiului, informează Associated Press.
Până la această oră au fost raportate explozii în apropierea aeroportului din Kiev dar și Odesa, Mariupol, Harkov, Nipru, Kramatorsk.
În cadrul discursului televizat, președintele rus le-a cerut ucrainienilor ”să depună armele”. Ministerul Apărării din Rusia a transmis prin agenția de presă de stat că ”unitățile Forțelor Armate ale Ucrainei își părăsesc pozițiile în masă”, informează RIA Novosti.
Majoritatea guvernelor condamnă acțiunile Rusiei
Președintele american, Joe Biden, a condamnat Rusia pentru un „atac neprovocat și nejustificat” asupra Ucrainei, promițând în același timp că țara sa și aliații săi „vor trage Rusia la răspundere”, relatează CNN.
Franța a descris acțiunea lui Putin drept „paranoică”, acuzându-l că a încălcat promisiunile făcute omologului său francez Emmanuel Macron și amenințând că va introduce sancțiuni „adecvate”:
Vom implementa sancțiuni adecvate direcționate împotriva intereselor Rusiei împreună cu partenerii noștri europeni”, a declarat marți ministrul francez de finanțe, Bruno Le Maire, în cadrul unei conferințe de presă, adăugând că Franţa își rezervă dreptul de a „intensifica” sancțiunile dacă Putin va merge mai departe în acțiunile sale, relatează France24.
Și președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că agresiunea Rusiei ”va atrage o reacție puternică din partea comunității internaționale, cu consecințe majore și costuri mari”:
„Condamn cu putere, în numele României, agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, o nouă încălcare foarte gravă a legilor internaționale, a suveranității și integrității Ucrainei. Această agresiune va atrage o reacție puternică din partea comunității internaționale, cu consecințe majore și costuri mari”, a transmis președintele Klaus Iohannis în această dimineață pe Twitter.
I strongly condemn on behalf of RO🇷🇴 the military aggression by RU against UA,another very grave breach of international law, of 🇺🇦sovereignty&integrity.This will be met with the strongest reaction by the international community inflicting massive consequences&t/ most severe cost
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) February 24, 2022
Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a condamnat, la rândul său, acțiunile Rusiei, transmițându-i lui Putin „să-și aducă trupele înapoi în Rusia”, în timp ce Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, s-a declarat ”îngrozit” de evenimentele oribile din Ucraina și a declarat că a vorbit deja cu președintele ucrainean, Volodymyr Zelenskyy, pentru a stabili următorii pași, după cum relatează BBC.
Perturbări în lanțurile de aprovizionare
Una din primele consecințe ale conflictului declanşat de Rusia asupra lanțurilor de aprovizionare va fi, cu siguranță, direct corelată cu o creștere bruscă a prețurilor la petrol și gaze.
Gazele naturale din Rusia reprezintă aproximativ o treime din consumul la nivel european, iar creșterile vor zgudui economia în aproape toate sectoarele ei.
În plus, Ucraina este considerată a fi unul din principalii furnizor de cereale ai Europei, iar o invazie ar duce la „lovirea puternică a lanțului de aprovizionare cu alimente”, a declarat Alan Holland, CEO și fondator al companiei de tehnologie de aprovizionare Keelvar, citata de postul american CNBC.
Nu doar Europa ar fi afectată, mai estimează experții, ci și China, pentru care Ucraina este unul din principalii furnizori de cereale ai țării, depășind inclusiv Statele Unite ale Americii din punct de vedere al volumelor de cereale exportate, relatează sursa citată.
O altă zonă vulnerabilă este reprezentată de producția de semiconductori, care a mai trecut deja printr-o criză în 2021.
Ucraina este unul din principalii furnizori de materie primă esențială în producția de semiconductori, precum neonul, un gaz exportat de această țara în proporție de 70% către piața externă; de asemenea, Ucraina exportă minereuri și gaze esențiale, precum xenon, krypton, argon, al căror potențial deficit s-ar face resimțit imediat la nivelul economiei mondiale.
Datele din platforma de cercetare a lanțului de aprovizionare Interos arată că aproximativ 1.100 companii americane și 1.300 companii europene au cel puțin un furnizor direct în Rusia și aproximativ 400 de companii europene au furnizori direcți din Ucraina. Relațiile comerciale cu acestea ar putea fi grav afectate, inclusiv de eventualele sancțiuni impuse Rusiei, cu consecințe semnificative asupra întregului lanț de aprovizionare.
Cooperarea economică dintre România și Ucraina
Conform datelor Serviciului de Stat de Statistică al Ucrainei în ianuarie-august 2021 volumul schimburilor comerciale cu bunuri între Ucraina şi România a constituit 1 517,4 mln. de dolari SUA ( ianuarie-septembrie 2020 – 1204,5 mln. de dolari), din care exportul – 992, 65 mln. dolari ( ianuarie-septembrie 2020 – 760,14 mln. de dolari), importul – 524,82 mln. dolari (ianuarie-septembrie 2020 – 444,36 mln. de dolari).
Principale grupe ale exportului din Ucraina în România au fost: metalele feroase -16,6% (din volumul total al exportului), maşini, aparate, echipamente electrice – 15,7%, minereuri, zgură şi cenuşă – 14,9%, lemn şi produse din lemn – 7,9%, combustibili minerali – 6,7% și încălțăminte – 4,4%.
Principale grupe ale importului din România în Ucraina au fost: mijloace de transport terestre – 19,0% (din volumul total al exportului), echipamente electrice – 15,7%, aeronave – 9,0%, plastic – 6,4%, lemn şi produse din lemn – 5,8%, combustibili minerali – 5,7%, reactoare nucleare – 5,3%.