Subiectul nu este însă „doar al americanilor”. În Europa, mărturiile șoferilor și rapoartele din industrie arată de ani buni că, în multe puncte de încărcare și descărcare, condițiile sunt departe de a fi acceptabile. Lipsa igienei, puține spații de odihnă și atitudinea de „intruși” aplicată șoferilor, în locul tratamentului de profesioniști, alimentează tot mai mult fluctuația de personal în transportul rutier.
„Pachet de demnitate” pentru șoferi
Proiectul de lege „Build America 250”, depus în Congresul SUA, include un program de investiții în valoare de cinci sute de miliarde de dolari. Printre prevederi se află și una aparent elementară: obligația ca locațiile de încărcare/descărcare să permită șoferilor accesul la toaletă pe durata operațiunilor.
Inițiatorii numesc acest set de măsuri „Trucker Dignity”. Faptul că accesul la toaletă trebuie scris explicit în lege la nivel federal spune multe despre cât de răspândită a devenit problema în transportul de marfă din SUA.
Textul vine ca răspuns la situații în care șoferii nu sunt lăsați să intre în clădirile depozitelor și ajung să aștepte ore întregi — blocați în cabină sau ținuți în afara incintei — fără acces la cele mai simple condiții. Regulile ar urma să se aplice și curselor scurte, inclusiv transporturilor de containere și traficului către/în porturi.
Presa de specialitate din SUA remarcă faptul că, pentru prima dată, Congresul vorbește atât de direct despre nevoia de respect față de șoferi. Accesul la toaletă este prezentat ca un drept de bază al lucrătorului, nu ca un „bonus” oferit după bunul plac de depozit sau client.
Parcări gratuite și control mai strict asupra practicilor abuzive
Proiectul mai pune accent și pe deficitul de parcări pentru camioane. Documentul prevede alocarea a o sută cincizeci de milioane de dolari pe an, până în 2031, pentru dezvoltarea capacității de parcare.
Totodată, se menționează că șoferii nu ar trebui să plătească pentru parcarea în facilități construite din fonduri publice.
Inițiativa se sprijină pe „Jason’s Law”, în vigoare din 2012, denumită după un șofer ucis într-o stație de alimentare abandonată, după ce nu reușise să găsească un loc sigur unde să oprească.
În plus, forma propusă ar întări supravegherea schemelor de tip „rent-to-own”, prin care transportatorii transferă către șoferi costurile de utilizare ale camionului. În practică, astfel de aranjamente pot ajunge să îi facă pe camionagii dependenți financiar de compania pentru care lucrează.
Chiar și așa, proiectul nu acoperă toate nemulțumirile. Mulți șoferi din SUA sunt în continuare plătiți la milă, iar timpul pierdut la așteptare pentru încărcare, descărcare sau în pauzele obligatorii rămâne, de multe ori, neplătit.
Europa se confruntă cu aceeași problemă: frustrare și lipsă de respect
Deși exemplele din SUA pot părea extreme, în Europa se aud de ani întregi plângeri similare. Un raport al Truckers Life Foundation arată că 67,3 la sută dintre șoferi se plâng de condițiile sanitare în punctele de încărcare și descărcare, iar peste 55 la sută indică timpii mari de așteptare ca fiind printre cele mai apăsătoare aspecte ale meseriei.
Și mai relevant este impactul asupra deciziei de a rămâne în domeniu. 44,5 la sută dintre respondenți spun că lipsa condițiilor de bunăstare îi împinge direct să ia în calcul plecarea. Peste jumătate afirmă, de asemenea, că vor să își schimbe profesia din cauza modului în care sunt tratați de ceilalți actori din lanțul logistic.
Parcarea rămâne un alt punct sensibil. 79,2 la sută dintre camionagii consideră că Europa nu are suficiente locuri de parcare, iar peste 61 la sută descriu parcarea din Europa de Vest ca fiind nesigură sau foarte nesigură.
Filip Ziętkowski, de la FAZ Drivers, susține că infrastructura din multe zone ale Europei este într-o stare dramatică și că unele reguli și restricții nu reflectă realitatea cu care se confruntă șoferii în teren.
Agata Bogurski, de la XXLKW Secure Parking Elbebrücke GmbH, adaugă că multe parcări din Europa de Vest au fost construite cu decenii în urmă și au nevoie acum de modernizări costisitoare — modernizări care nu țin pasul cu creșterea traficului de camioane.
Când un șofer e tratat ca într-o cușcă
Uneori, amploarea problemei pare greu de crezut. În 2021, un videoclip publicat de un șofer din Spania a stârnit indignare în întreaga industrie. În timpul încărcării, bărbatul a fost închis aproape patru ore într-un spațiu îngrădit de circa doi metri pătrați.
Federația Regională a Organizațiilor de Transport din Murcia a comparat modul în care a fost tratat șoferul cu felul în care sunt tratați „animalele sau sclavii”. Organizația a subliniat că, măcar la nivel minim, șoferii ar trebui să aibă acces la toaletă și la un loc de odihnă în timpul încărcării și descărcării.
Cazul a devenit și mai cunoscut după ce șoferul și-a pierdut locul de muncă în urma publicării înregistrării.
Industria începe să plătească pentru ani de neglijență
Nu demult, discuțiile despre problemele șoferilor se învârteau aproape exclusiv în jurul salariilor. Astăzi, devine tot mai clar că decizia de a rămâne în profesie depinde și de ce se întâmplă în afara cabinei — mai ales la rampe, în curți și în depozite.
Datele Truckers Life Foundation sugerează că, atunci când companiile de transport se implică activ pentru a îmbunătăți modul în care șoferii sunt tratați la punctele de încărcare și descărcare, crește și satisfacția la locul de muncă. În rândul șoferilor ale căror firme intervin în relația cu locațiile logistice, până la 76 la sută declară că sunt mulțumiți de job.
„Punctele de încărcare și descărcare rămân cel mai critic loc de pe harta transportului — acolo unde șoferii sunt, în mod repetat, umiliți și privați de igiena de bază. Cercetarea noastră arată că până la 41 la sută dintre aceste locații nu oferă acces la toalete. Să refuzi toaleta și, în același timp, să obligi oamenii să aștepte ore în șir la rampă înseamnă să le iei demnitatea și să încalci drepturi fundamentale ale omului. Propunerile din SUA arată că e momentul pentru o schimbare sistemică. Respectul și empatia nu pot fi un „nice-to-have” în logistică — ele sunt baza, iar depozitele europene duc o lipsă dramatică de așa ceva”, comentează Agnieszka Pilniak, expert în condițiile de muncă din transport, analist și Project Manager la Truckers Life Foundation.
În SUA, politicienii încearcă să reglementeze lucruri pe care șoferii le consideră absolut elementare. În Europa, aceeași discuție există de ani — însă în prea multe parcări, rampe și curți de depozit, realitatea de zi cu zi a camionagiilor rămâne aproape neschimbată.
