Aveți o știre nouă? Spuneți-ne și nouă despre aceasta!

UNTRR solicită Ministerului Finanțelor, ANAF, Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Inspecției Muncii activarea grupului de lucru pe tema diurnei.

Acesta este unul din subiectele cele mai puțin clare din legislația românească în acest moment, multe companii de transport neștiind dacă diurna se încadrează sau nu la categoria veniturilor de tip salarial.

Aceasta nu este prima solicitare de acest tip. În luna martie UNTRR s-a întâlnit cu Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și cu Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Mirela Călugăreanu pe aceeași temă.

UNTRR a solicitat la acea dată Ministerului Finanțelor publicarea unei note de orientare care să clarifice că diurna plătită de firmele de transport rutier internațional conducătorilor auto nu face subiectul reîncadrării la categoria venituri de tip salarial. Organizația consideră că ”reîncadrarea diurnei ca venit salarial va închide firmele de transport rutier”:

Reîncadrarea diurnei ca venit salarial și taxarea retroactivă va duce la falimentul imediat al firmelor de transport rutier, în condițiile în care sunt situații în care deciziile de impunere sunt în cuantum cel puțin egal cu cifra de afaceri anuală a companiei (…) Diurna trebuie clarificată deoarece sunt controale, iar firmele de transport rutier sunt afectate pe o perioadă de 5 ani în spate din cauza reîncadrării diurnei ca venit de natură salarială. Mai mult, având în vedere faptul că din februarie 2022 se vor aplica noile norme specifice privind detașarea conducătorilor auto care operează transport rutier intracomunitar de tip crosstrade si cabotaj, este necesară clarificarea faptului că diurna rămâne valabilă pentru operațiunile de transport bilateral, național și extracomunitar.”

De asemenea, UNTRR mai crede că reîncadrarea diurnei ca venit salarial aduce o povară și bugetului statului, întrucât firmele de transport nu au de unde să plătească acești bani, iar una din măsurile autorităților prevede obligativitatea trecerii șoferilor din delegare în detașare în Declarația 112, chiar dacă firmele dețin ordine de deplasare pentru conducătorii auto.

Organizația reiterează că, anul trecut, transportul rutier a fost principalul contributor la exportul de servicii al României (pondere de 24,23%), cu un total de 5,68 miliarde euro, din care 5,53 miliarde euro transport rutier de mãrfuri, 31 milioane euro transport rutier de pasageri și 121 milioane euro alte servicii de transport rutier.

Transportul rutier generează un sfert din exportul total de servicii al României și reprezintă peste jumătate din soldul total al comerțului internațional cu servicii. Reamintim că România a înregistrat anul trecut un deficit de cont curent de 10,9 miliarde euro, al doilea cel mai mare din UE. În 2019, sectorul de transport rutier a contribuit cu 6,26 miliarde euro din exportul total de servicii al României, din care 6,1 miliarde euro transport rutier de mãrfuri, 51 milioane euro transport rutier de pasageri și 114 milioane euro alte servicii de transport rutier.” – notează UNTRR în solicitarea către oficiali.

Totodată, UNTRR mai notează că industria de transport rutier de mărfuri a înregistrat o cifră de afaceri de peste 11 miliarde euro, deținea aproximativ 350.000 de angajați (șoferi profesioniști, personal auxiliar), pentru care au fost achitate venituri (salarii, diurne, bonusuri, contribuții sociale) de 4 miliarde euro.

”La nivel de camion, statul român încasează anual, doar de la transportator, un minimum de 10.000 de euro ca taxe și impozite directe. Potrivit studiului KPMG – Analiza de impact a modificărilor Pachetului Mobilitate 1 asupra sectorului de transport rutier de marfă, peste 60.650 de camioane românești operează transport internațional în Uniunea Europeană. Dacă jumătate dintre acestea nu vor mai fi operate de firmele românești, atunci impactul asupra bugetului României va fi de peste 1,5 miliarde de lei, aproape cât costul construirii unui spital regional. În fiecare an!

În acest sens, UNTRR solicită autorităților identificarea de soluții viabile pentru asigurarea continuității și dezvoltării industriei de transpor rutier, care este primul contributor la exportul de servicii al României, în condițiile în care înregistrăm deficit comercial, iar sectorul de transport rutier nu a beneficiat de niciun stimulent sau favoare precum industria construcțiilor.

”În ciuda aparențelor care aratã cã transportul de mãrfuri continuã sã opereze, impactul crizei actuale asupra acestui sector este major. Evoluțiile negative recente la nivel european, determinate de adoptarea Pachetului Mobilitate 1 și de criza Covid-19, afecteazã semnificativ transporturile rutiere românești, amenințând competitivitatea și chiar supraviețuirea multor firme care opereazã în acest sector economic important.”

Foto: Unsplash.com/İsmail Enes Ayhan

comentarii

comments0 comentarii
thumbnail
Pentru a vedea notificările de la comentarii, mergeți la profil